Edda

Edda reprezinta cel mai vechi epos germanic, nu numai in privinta datei cand a fost scrisa, ci si in acea a patrimoniului de credinte, obiceiuri si valori morale, pastrate mai bine in indepartatele tinuturi nordice, unde nu au ajuns influentele receptate de literatura germanilor de la miazăzi. Asa cum scria, nu de mult, un comentator al poeziei epice a semintiilor germanice, „in Edda pot fi descoperite cele dintai portrete ideale ale vitejilor din cultura germanica. Poate din cultura medievala a intregii Europe. In orice caz, eroii sai sunt fratii mai varstnici ai celor din Cantecul Nibelungilor”.

Scrisa in Islanda la un secol dupa incheierea erei vikingilor, Edda este sursa majoritatii a ceea ce stim despre mitologia nordica. Povestile sunt populate de uriasi, pitici si spiridusi, eroi supraoameni si regine razboinice nestapanite. Zeii traiesc cu stirea tragica a propriei distrugeri iminente in batalia cataclismica de la Ragnarok. Scala de timp se intinde pe eoni de la crearea lumii pana la sfarsitul ei violent.

Unica editie in limba romană.