„Acesta este un palimpsest: o succesiune de texte extrase din operele complete ale unor autori completi, sau aproape completi… Continutul fiecarui text se reveleaza in contextul total. Scenariul contextului este opera personala a unui singur autor. Acesta este autorul Palimpsestului. Pe canavaua lui si la poruncile lui, autorii alesi isi recita fragmentele alese din propriile lor texte. Este vorba asadar de un colaj de texte, compus conform programului suprarealist de tratare a textelor, executat prin folosirea tehnicilor care ii sunt proprii. Unele fragmente sunt chiar insotite de un colaj din hartie. Palimpseste la fel de onirice ca si textul insusi, ele reprezinta glose si comentarii plastice articulate in limbajul imaginilor: precipitatul emotional al sentimentelor pe care atat cititorul cat si autorul colajelor le-a incercat citind „cuvintele“ care urmeaza. Stilul suprarealist al acestora corespunde suprarealismului imanent al subiectului lor. Intr-adevar, subiectul care a inspirat si chiar a reclamat propria lui articulare verbala nu este altceva decat parcursul istoric al gandirii care, la inceputul celui de-al nouasprezecelea secol, a ajuns la ceea ce se desemneaza cu termenul de „revolutie noneuclidiana“ iar geometria noneuclidiana pe care a instaurat-o este fara doar si poate o geometrie deasupra si dincolo de orice realitate.”
Imre Tóth – Palimpsest. Teologia negativă a triunghiului.