Cărți de Jules Verne

Jules Verne s-a născut la data de 8 februarie 1828 în orașul francez Nantes. La vârsta de 6 ani a fost înscris la un internat din orașul natal. Aici, profesoara avusese un soț care a dispărut pe mare și spunea elevilor că avea să revină din naufragiu precum Robinson Crusoe. Autorul de mai târziu avea să folosească această tematică robinsoniană în romanele sale, cum sunt Insula Misterioasă sau Școala Robinsonilor.

În 1836 a fost înscris la școala Saint-Stanislas, o școală catolică ce se potrivea cu vederile religioase ale tatălui său. Verne s-a dovedit foarte bun la geografie, greacă, latină, muzică și avea o memorie excepțională. În același an tatăl său, Pierre, a cumpărat o casă de vacanță pe malul Loirei. În memoriile sale, Jules Verne face referire la fascinația pe care o avea pentru viața ce se desfășura în jurul râului și pentru vasele comerciale care îl străbăteau constant.

Între 1844 și 1846 a frecventat Liceul Royal din Nantes, unde a urmat cursuri de retorică și filosofie. La vârsta de 19 ani, în 1847, Jules Verne începuse să scrie “Un preot în 1839” (neterminat) și două tragedii în versuri, însă tatăl său, viitorul scriitor fiind cel dintâi născut, voia ca acesta să urmeze o carieră în domeniul legislativ pentru a se implica mai departe în afacerile familiei. Astfel, a fost trimis la Paris să studieze Dreptul. În această perioadă, în paralel cu activitatea academică, și-a satisfăcut inclinația spre litere frecventând teatrele, scriind piese și fiind introdus de o rudă a sa în saloanele literare ale vremii. El avea să mărturisească mai târziu că o puternică influență asupra sa a avut-o Victor Hugo, în special prin piesele sale de teatru. În 1851 a terminat facultatea.

Datorită relațiilor făcute prin intermediul saloanelor literare, unde se împrietenise cu Alexandre Dumas tatăl și în special cu fiul acestuia, cu care colaborase în unele privințe, a avut posibilitatea să creeze piese de teatru cu șanse sporite de a fi jucate. În 1851 s-a întâlnit cu un scriitor din Nantes, Pierre-Michel-François Chevalier, care era redactorul-șef al revistei “Muzeul Familiei” și căuta articole, povestiri legate de geografie, istorie și tehnologie, dar scrise într-un stil accesibil publicului larg. Verne, datorită inclinației sale către aceste domenii și cercetare, a început o colaborare, trimitând articole și nuvele. De asemenea, prin intermediul lui Dumas fiul, a obținut poziția de secretar al Teatrului Istoric, ulterior redenumit Teatrul Liric, o poziție din care a putut produce și scrie câteva opere comice în colaborare cu alți artiști. Lucrul cu François Chevalier l-a făcut să se gândească la o nouă tipologie de roman, romanul științific, în care să poată introduce informații pe care le descoperea în cercetările sale la Biblioteca Națională a Franței.

În 1862 a intrat în legătură cu Pierre-Jules Hetzel, un editor care deja publicase opere ale lui Balzac, Georges Sand și Victor Hugo. Acesta dorea să editeze “Revista de Educație și Recreație,” în care fictiunea captivantă să se combine cu educația științifică. Jules Verne a colaborat cu Hetzel publicând majoritatea romanelor sale cu acesta. Insula Misterioasă, Cinci săptămâni în balon, De la Pământ la Lună, Căpitan la 15 ani, Vulcanul de aur sunt câteva dintre celebrele cărți ale lui Jules Verne. La 24 martie 1905, bolnav fiind de diabet, a murit în casa sa din Amiens.